<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>demostene.ro &#187; creier</title>
	<atom:link href="http://demostene.ro/tag/creier/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://demostene.ro</link>
	<description>Pai daca logica nu e...</description>
	<lastBuildDate>Sun, 05 Feb 2012 12:30:49 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.0.4</generator>
		<item>
		<title>Obezitatea si creierul</title>
		<link>http://demostene.ro/2010/04/obezitatea-si-creierul.html</link>
		<comments>http://demostene.ro/2010/04/obezitatea-si-creierul.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 22 Apr 2010 21:17:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>demostene</dc:creator>
				<category><![CDATA[de zi cu zi]]></category>
		<category><![CDATA[interesante]]></category>
		<category><![CDATA[creier]]></category>
		<category><![CDATA[genetica]]></category>
		<category><![CDATA[kg]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://demostene.ro/2010/04/obezitatea-si-creierul.html</guid>
		<description><![CDATA[<p>Astazi am gasit un articol in New Scientist care m-a facut sa zambesc. Chiar si titlul are o tenta de umor : “’Fatness’ gene may thin your brain”.  Articolul spune, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Astazi am gasit un articol in <em>New Scientist </em>care m-a facut sa zambesc. Chiar si titlul are o tenta de umor : “’Fatness’ gene may thin your brain”.  Articolul spune, pe scurt, ca o gena care ne ajuta sa luam in greutate poate la schimb sa ne micsoreze creierul. Mai frumos este ca studiul arata ca jumatate dintre europeni au o gena (FTO) care creste riscul de a deveni obez cu doua treimi.</p>
<p>Scanandu-se 206 creiere ale unor oameni cu varsta cuprinsa intre 70 si 80 ani, s-a constatat ca cei care au gena FTO au un creier cu <strong>8 procente mai mic</strong> in zona frontala si <strong>12 procente mai mic </strong>in zona occipitala comparat cu cei care nu au aceasta gena.</p>
<p>Interesant, nu ? Eu am zambit pentru ca sunt slab.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://demostene.ro/2010/04/obezitatea-si-creierul.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Viteza gândului</title>
		<link>http://demostene.ro/2010/01/viteza-gandului.html</link>
		<comments>http://demostene.ro/2010/01/viteza-gandului.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 08 Jan 2010 13:40:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>diana</dc:creator>
				<category><![CDATA[interesante]]></category>
		<category><![CDATA[creier]]></category>
		<category><![CDATA[interesant]]></category>
		<category><![CDATA[viteza]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://demostene.ro/?p=498</guid>
		<description><![CDATA[<p>Noţiunea că viteza gândurilor poate fi măsurată a fost, atunci când a fost propusă &#8211; prin anii 1850, şocantă. Dar oamenii de ştiinţă au experimentat şi au găsit lucruri interesante:</p> [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignright" style="margin-left: 15px; margin-bottom: 10px;" title="Neuron" src="http://www.6seconds.org/images-static/neuron.jpg" alt="Neuron" width="320" height="240" />Noţiunea că viteza gândurilor poate fi măsurată a fost, atunci când a fost propusă &#8211; prin anii 1850, şocantă. Dar oamenii de ştiinţă au experimentat şi au găsit lucruri interesante:</p>
<p>- Durează mai mult pentru semnalele electrice să ajungă prin nervi de la degetele de la picioare la creier decât, de exemplu, de la baza coloanei spinării, pentru că drumul este mai lung. (fiziologul german Emil Du Bois-Reymond chiar a declarat in 1868 că &#8220;iute ca gândul se pare că nu-i chiar aşa de iute&#8221;)<br />
- Nervii acţionează cu viteze diferite, consecinţă a provocării biologice de a lega toate părţile corpului unele de altele.<br />
- Unii psihologi susţin ideea că o viteză mai mare de procesare în creier este un ingredient vital pentru inteligenţă.<br />
- Viteza de răspuns încetineşte când oamenii suferă de depresii sau alte afecţiuni psihologice. Oameni cu viteză de reacţie mai mică au şanse mai mari să moară din cauza atacurilor cerebrale sau a atacurilor de cord.<br />
- În cadrul unui experiment, li s-a arătat unor oameni o serie de poze cu peisaje. Apoi au fost întrebaţi detalii despre acele poze (de exemplu: era vreun copac în poză? părea un loc călduros?). Oamenii au răspuns corect la întrebări, deşi văzuseră pozele pentru mai puţin de o zecime de secundă. Creierul, se pare, nu aşteaptă să se formeze toată imaginea pe retină pentru a construi o reprezentare a lumii înconjurătoare.<br />
- O metodă de a grăbi transmiterea informaţiilor prin fire este de a izola acele fire. Unii neuroni sunt izolaţi cu o substanţă numită mielină. Semnalele electrice traversează neuronii izolaţi cu mielină din şira spinării cu o viteză de până la 290Km/h. Prin neuronii neizolaţi, semnalele electrice se deplasează cu puţin peste 0.8Km/h.<br />
- Fibrele nervoase care transmit durerea sunt cele mai încete. Durerea poate ajunge la creier chiar după câteva secunde.<br />
- În principiu, am gândi mai repede dacă toţi axonii din creier ar fi mai mari. Dar cum creierul uman are cel puţin 400,000Km de &#8220;fire&#8221;, dacă toţi axonii ar fi mari, capul nu ar mai încăpea pe o uşă. Un asemenea creier ar consuma şi o cantitate imensă de energie.<br />
- Viteza creierului poate fi mărită prin exerciţii.</p>
<p>&#8230;un rezumat al articolului <a href="http://discovermagazine.com/2009/dec/16-the-brain-what-is-speed-of-thought/article_view?b_start:int=0&amp;-C=" onclick="pageTracker._trackPageview('/outgoing/discovermagazine.com/2009/dec/16-the-brain-what-is-speed-of-thought/article_view?b_start_int=0_amp_-C=&amp;referer=');">acesta</a>.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://demostene.ro/2010/01/viteza-gandului.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cum sunt păstrate amintirile</title>
		<link>http://demostene.ro/2009/12/cum-sunt-pastrate-amintirile.html</link>
		<comments>http://demostene.ro/2009/12/cum-sunt-pastrate-amintirile.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 28 Dec 2009 07:20:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator>diana</dc:creator>
				<category><![CDATA[interesante]]></category>
		<category><![CDATA[creier]]></category>
		<category><![CDATA[memorie]]></category>
		<category><![CDATA[stiinta]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.demostene.ro/?p=413</guid>
		<description><![CDATA[<p>Unul dintre cele mai interesante mistere ale neuroştiinţei este cum exact stochează creierul uman amintirile. La ora actuală, cea mai acceptată teorie este LTP (long-term potentiation) care constă în comunicarea [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Unul dintre cele mai interesante mistere ale neuroştiinţei este cum exact stochează creierul uman amintirile. La ora actuală, cea mai acceptată teorie este LTP (long-term potentiation) care constă în comunicarea de lungă durată dintre doi neuroni când sunt stimulaţi în acelaşi timp. Când o persoană procesează un eveniment, doi neuroni transmit informaţie printr-un spaţiu numit sinapsă. Această &#8220;convorbire&#8221; chimică determină şi alţi neuroni să li se alăture, ca apoi să se formeze o reţea de legături de intensităţi variabile. În final, acest model de conexiuni, sau &#8220;memorie&#8221;, rămâne în reţeaua de neuroni care a procesat evenimentul.</p>
<p><a href="http://www.macalester.edu/psychology/whathap/UBNRP/ltp04/hippocampus.jpg" onclick="pageTracker._trackPageview('/outgoing/www.macalester.edu/psychology/whathap/UBNRP/ltp04/hippocampus.jpg?referer=');"><img class="alignright" src="http://www.macalester.edu/psychology/whathap/UBNRP/ltp04/hippocampus.jpg" alt="" width="177" height="135" /></a></p>
<p>Cu toate că întregul creier conţine sinapse capabile să creeze modele puternice de conectivitate, hipocampusul, în particular, este locul preferat pentru înregistrarea amintirilor. Această regiune joacă un rol vital în formarea amintirilor noi şi a memoriei spaţiale, cât şi a amintirilor de lungă şi de scurtă durată. De aceea, rănirea acestei zone a creierului şi a celor alăturate poate cauza amnezie profundă şi permanentă.</p>
<p><a title="Articolul original" href="http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=ask-the-brains-memories-saved" target="_blank" onclick="pageTracker._trackPageview('/outgoing/www.scientificamerican.com/article.cfm?id=ask-the-brains-memories-saved&amp;referer=');">Articolul original</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://demostene.ro/2009/12/cum-sunt-pastrate-amintirile.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

